Hiper- și Hipo-sensibilitate în Autism la tinerii înalt funcționali

Sensibilitatea senzorială este un aspect important în autism, chiar și la tinerii înalt funcționali, și se referă la modul în care creierul percepe și răspunde la stimuli din mediul înconjurător, cum ar fi sunetele, lumina, gusturile, mirosurile sau contactul fizic.
În autism, această sensibilitate poate fi hiper, atunci când simțurile sunt extrem de receptive și ușor copleșite, sau hipo, atunci când reacția la stimuli este redusă și persoana caută intens experiențe senzoriale.

Hiper-sensibilitatea poate face ca lucruri obișnuite pentru ceilalți să devină stresante sau inconfortabile. De exemplu, lumina fluorescentă dintr-o clasă sau zgomotul unei ambulanțe pot provoca anxietate sau disconfort intens. Texturile hainelor sau etichetele pot irita și pot determina evitarea anumitor articole vestimentare, iar gusturile sau mirosurile puternice ale alimentelor pot fi complet respinse. Această supra-sensibilitate poate genera oboseală, frustrare și dorința de a evita situațiile sociale aglomerate.

Pe de altă parte, hipo-sensibilitatea înseamnă că tinerii pot părea mai „neatenti” sau mai puțin afectați de mediul înconjurător. Ei pot să nu reacționeze la numele lor strigat sau la sunete puternice și pot ignora mișcările sau obiectele din jur, concentrându-se doar pe ceea ce le atrage interesul. De asemenea, pot căuta contact fizic mai intens sau pot prefera mâncăruri foarte condimentate și texturi extreme pentru a obține stimularea pe care simțurile lor nu o primesc suficient. Această sub-sensibilitate poate duce la căutarea constantă de senzații noi și la dificultăți de concentrare în medii „slab stimulante”.

Înțelegerea acestor diferențe senzoriale este esențială.
Pentru tineri, poate fi primul pas spre recunoașterea nevoilor proprii și gestionarea mai eficientă a emoțiilor. Pentru părinți, profesori sau prieteni, această înțelegere permite adaptarea mediului astfel încât să reducă stresul și să faciliteze incluziunea.