EMOȚIA care depășește capacitatea sistemului de a o organiza
1. Ce înseamnă reglarea emoțională
Reglarea emoțională nu se referă la „a nu simți”, nici la a părea calm în exterior. Ea descrie felul în care sistemul nervos reușește să proceseze intensitatea emoției, să o lege de un sens, să aleagă o reacție posibilă și să revină treptat la o stare funcțională.
În autism, emoția apare ca un val rapid, masiv, somatic, greu de numit și greu de oprit. Uneori persoana știe că „ceva se întâmplă”, dar nu poate identifica imediat dacă este furie, teamă, rușine, oboseală, durere senzorială sau acumulare.
Aici se întâlnesc reglarea emoțională, alexitimia și interocepția. Un studiu despre alexitimie și interocepție a găsit scoruri mai ridicate de alexitimie și probleme de reglare emoțională în grupul autist, alături de dificultăți interoceptive mai mari.
2. De ce apare mai frecvent în autism
Este greșit a se considera că dificultățile de reglare emoțională apar din „imaturitate” sau „lipsă de voință”. Ele se leagă structural de ființa și psihicul persoanei autiste iar sursele principale sunt:
Suprasarcina senzorială
Lumina, zgomotul, mirosurile, atingerea, aglomerația sau schimbările bruște ridică nivelul de activare internă până când emoția devine imposibil de separat de corp.Alexitimia
Mulți adulți autiști au dificultăți în identificarea și numirea emoțiilor. Alexitimia este descrisă ca o dificultate a conștientizării emoționale și apare frecvent în cercetarea despre autism.Interocepția dificilă
Semnalele corpului - foame, oboseală, tensiune, durere, supraîncălzire, anxietate - sunt percepute târziu, confuz sau prea intens. Când corpul transmite semnale neclare, reglarea emoțională începe deja cu un decalaj.Rigiditatea cognitivă și perseverarea
Gândul rămâne blocat într-o situație, într-o replică, într-o nedreptate sau într-o anticipare anxioasă. Frontiers in Psychiatry notează, în contextul tinerilor adulți autiști, legătura posibilă dintre dereglarea emoțională și trăsăturile repetitive/restrictive, cu perseverarea ca mecanism important.Camouflage-ul
Mascarea socială consumă energie psihică. Persoana își monitorizează expresia, tonul, privirea, reacțiile, gesturile și răspunsurile. Cercetări recente leagă camouflage-ul de stres psihologic și risc de burnout autist.3. Cum se manifestă la adultul autist
Dificultățile de reglare emoțională pot arăta foarte diferit de la o persoană la alta. Ele pot apărea ca:
- iritabilitate bruscă după o zi de adaptare intensă;
- plâns aparent „disproporționat” după o schimbare mică;
- tăcere completă după o conversație solicitantă;
- panică în situații cu prea multe variabile;
- furie morală intensă în fața nedreptății;
- ruminație socială după întâlniri, mesaje sau conflicte;
- meltdown - descărcare intensă, vizibilă, a sistemului;
- shutdown - retragere, înghețare, reducerea vorbirii și a reacției;
- epuizare emoțională după perioade lungi de performanță socială.
Pentru observatorul extern, reacția poate părea exagerată, însă pentru persoana autistă, ea poate fi rezultatul unei acumulări invizibile.
4. Diferența dintre emoție intensă și dereglare emoțională
O emoție intensă devine dereglare emoțională atunci când sistemul nu mai poate organiza experiența. Persoana simte prea mult, prea repede, prea corporal, cu prea puțin timp de procesare. În acel moment, limbajul scade, flexibilitatea se reduce, iar reacțiile devin mai primitive: retragere, izbucnire, plâns, blocaj, fugă, rigidizare.
Reglarea emoțională are nevoie de timp, spațiu, predictibilitate și reducerea stimulilor. Pentru mulți adulți autiști, „calmarea” nu se produce prin insistență verbală, explicații lungi sau presiune socială, ci prin retragere, liniște, lumină redusă, ritm lent și recâștigarea controlului asupra mediului.
5. Legătura cu sănătatea mintală
Literatura arată că dereglarea emoțională în autism se leagă de anxietate, depresie, comportamente de auto-vătămare și risc suicidar, mai ales când persoana trăiește ani întregi fără limbaj pentru propria funcționare. Un studiu calitativ din 2025 despre adulți autiști fără dizabilitate intelectuală notează asocierea dintre dereglarea emoțională, auto-vătămare și comportament suicidar, explorând experiența terapiei dialectic-comportamentale adaptate pentru adulți autiști.
6. Observație
În autismul adult, reglarea emoțională trebuie privită ca fenomen de sistem: corp, senzorialitate, limbaj interior, memorie socială, anxietate, oboseală și mediu. O persoană autistă poate părea calmă ani întregi pentru că maschează intens, apoi poate ajunge într-un punct în care sistemul nu mai susține costul adaptării.
