SENSORY OVERLOAD (suprasolicitarea senzorială) / din seria MINIATURI PSY

Concept

Suprasolicitarea senzorială apare atunci când creierul primește mai multe informații senzoriale decât poate procesa într-un anumit moment. Lumina, zgomotul, mirosurile, texturile sau mișcarea din jur pot deveni copleșitoare. În cazul persoanelor autiste, sistemul nervos procesează acești stimuli cu o intensitate mai mare și cu mai puține filtre de atenuare.


Cum se explică

Creierul uman filtrează constant informațiile senzoriale și majoritatea oamenilor ignoră automat o parte dintre ele: zumzetul unei încăperi, luminile artificiale, mișcarea din fundal. La persoanele cu autism, acest filtru este mai slab. Stimuli care pentru alții rămân în plan secund, pentru ei ajung în prim-planul percepției și astfel, sistemul nervos intră într-o stare de suprasarcină. Trebuie să știm că nu este o reacție emoțională exagerată, ci o limită neurologică reală a procesării.


Manifestări

Suprasolicitarea senzorială poate apărea brusc sau se poate acumula treptat. Semne frecvente: acoperirea urechilor / evitarea luminii puternice / nevoia de a părăsi locul / iritabilitate sau anxietate / dificultate de concentrare / blocaj sau retragere / nevoia de liniște imediată.

Uneori apare ceea ce este numit meltdown - o reacție de descărcare intensă a sistemului nervos după o perioadă de suprasolicitare.


De ce apare

Factorii declanșatori pot fi foarte diferiți: spații aglomerate / zgomot constant / lumini artificiale puternice / mirosuri intense / haos vizual sau social. Pentru creierul autist, toate aceste informații ajung simultan și cu o intensitate crescută.


Rolul mecanismelor de reglare

Pentru a face față acestei presiuni senzoriale, multe persoane autiste folosesc mecanisme de autoreglare.

Stimmingul, retragerea într-un spațiu liniștit, folosirea căștilor antifonice sau evitarea anumitor medii sunt modalități prin care sistemul nervos își recapătă echilibrul. E bine să conștientizăm că acestea sunt forme de adaptare, NU semne de slăbiciune.


Observație

Suprasolicitarea senzorială rămâne adesea invizibilă pentru cei din jur. În exterior, persoana poate părea retrasă, rigidă sau „prea sensibilă”. În interior însă, creierul încearcă doar să gestioneze o cantitate de stimuli pe care alții nici măcar nu o percep.




Comments

Popular posts from this blog

MICRO-MANUAL (de buzunar) AL AUTISMULUI FUNCȚIONAL ADULT

Un punct de pornire: Gânduri concentrate și aforisme din universul Autismului level 1

„Să nu uităm nicicând să iubim Autismul” - Fragment din cartea (aflată în lucru) de Vera Simone