„PASSING” în contexte sociale: identitate și camuflare în autismul adult
A ‘trece drept tipic’ - mecanismele ascunse ale adaptării sociale în autism
1. Originea conceptului: „passing” în sociologie
Conceptul de passing apare explicit în lucrările sociologului Erving Goffman, în special în cartea sa fundamentală Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity (1963).
„Passing” este una dintre strategiile prin care o persoană cu o identitate stigmatizată încearcă să funcționeze în lume fără a fi recunoscută ca atare. Definiția sociologică de bază este clară:
Passing = capacitatea de a fi perceput ca aparținând unei identități sociale diferite (de regulă, una ne-stigmatizată). Este o strategie care apare ca răspuns direct la stigmatizare - adică acea diferență percepută care „strică identitatea socială” a individului .
Un fragment esențial din Goffman:
„Identitatea socială anticipată” vs. „identitatea reală” creează o tensiune între ceea ce este vizibil și ceea ce este ascuns.
Această tensiune este exact spațiul în care apare passing.
2. Ce înseamnă „passing” în profunzime
În literatura sociologică și culturală, passing nu înseamnă „a te preface”: este un proces complex de gestionare a identității.
2.1. Gestionarea informației despre sine
Goffman definește passing ca fiind „managementul informației discreditante nedezvăluite despre sine”. Asta înseamnă: – alegi ce arăți / – alegi ce ascunzi / – alegi cui, când și cum dezvălui - ceea ce, de fapt, este o strategie socială sofisticată.
2.2. Passing ca performanță socială
În linia teoriei dramaturgice a lui Goffman (The Presentation of Self in Everyday Life), viața socială funcționează ca o scenă cu norme dominante care cer adaptare activă.
– oamenii „joacă roluri”
– identitatea devine performativă
– passing = interpretarea rolului de „normalitate”
2.3. Passing ca mecanism de supraviețuire
Literatura contemporană subliniază clar faptul că passing funcționează ca o formă de auto-protecție și este folosit pentru:
• evitarea discriminării
• acces social și profesional
• siguranță psihologică
3. Legătura directă cu autismul: passing = camouflaging
În cercetarea actuală despre autismul adult, conceptul de passing apare sub forma camouflage / masking. Studiile arată:
„Autistic people camouflage… to conceal their autism and pass as neurotypical.”
Traducere:
→ persoanele autiste își ascund trăsăturile pentru a fi percepute ca neurotipice.
3.1. Definiție în autism
Camouflaging =
– mascarea dificultăților sociale
– imitarea comportamentelor neurotipice
– reglarea expresiei de sine pentru acceptare
3.2. Exemple concrete de passing în autism
Literatura (Hull, Lai, Bargiela, etc.) descrie comportamente recurente:
– menținerea contactului vizual forțat
– imitarea mimicii și tonului altora
– pregătirea conversațiilor („scripting”)
– suprimarea stimming-ului
– adoptarea unei identități sociale „învățate”
4. Dimensiunea centrală: vizibil vs. invizibil
Un concept cheie la Goffman:
– discredited (stigmat vizibil)
– discreditable (stigmat invizibil)
Passing este posibil mai ales în a doua categorie.
Exemple:
– autism fără semne evidente
– boli invizibile
– identități stigmatizate ascunse
Aici apare alegerea: → să dezvălui sau să „treci” (to pass)
5. Costurile psihologice ale passing-ului
1. Fragmentarea identității
– separare între sinele real și cel prezentat
– pierderea coerenței interioare
2. Epuizare cognitivă
– monitorizare constantă a comportamentului
– supra-control social
3. Efecte emoționale
– vinovăție („nu sunt autentic”)
– anxietate („voi fi descoperit”)
– rușine
– depresie
6. Ambivalența fundamentală
Passing nu este nici simplu negativ, nici simplu adaptativ. El este simultan: protecție / pierdere / integrare / alienare. Un individ poate să vrea să aparțină și în același timp să simtă că se pierde. Această tensiune este esența fenomenului.
7. Exemple din alte domenii (pentru claritate conceptuală)
Conceptul nu aparține doar autismului:
– rasă (istoric: persoane „passing as white”)
– orientare sexuală
– dizabilitate invizibilă
– clasă socială
Toate au același nucleu: → diferența dintre identitatea trăită și identitatea percepută
8. O formulare-sinteză
Passing este procesul prin care o persoană gestionează activ informația despre sine pentru a fi percepută ca aparținând unei identități sociale acceptate, în scopul evitării stigmatizării, chiar cu prețul fragmentării interioare.
9. Citat-cheie din literatura sociologică:
„Passing communicates a seemingly ‘normal’ self.” → „Passing-ul comunică un sine aparent «normal».”
10. Concluzie conceptuală
În autismul adult, passing este:
– o formă de negociere identitară
– o relație tensionată între sine și lume
– un răspuns la normele invizibile ale societății
Și, în același timp, este una dintre cele mai subtile expresii ale faptului că normalitatea este o construcție socială, nu o realitate neutră.
Citate academice
1. Hull et al. (2017) – Putting on My Best Normal
“Participants reported using a range of strategies to hide their autistic characteristics, including masking, compensation, and assimilation, often at significant personal cost.”
Traducere:
Participanții au raportat utilizarea unei game largi de strategii pentru a-și ascunde caracteristicile autiste, inclusiv mascarea, compensarea și asimilarea, adesea cu un cost personal semnificativ.
“While camouflaging may facilitate social interaction, it can also lead to exhaustion, stress, and a diminished sense of self.”
Traducere:
Deși camouflaging-ul poate facilita interacțiunea socială, acesta poate conduce, de asemenea, la epuizare, stres și la diminuarea sentimentului de sine.
2. Bargiela, Steward & Mandy (2016)
“Many women described consciously learning social behaviours and mimicking others in order to ‘fit in’, often without a clear sense of their own identity.”
Traducere:
Multe femei au descris învățarea conștientă a comportamentelor sociale și imitarea celorlalți pentru a „se integra”, adesea fără un sentiment clar al propriei identități.
“The effort involved in maintaining this façade was described as exhausting and, over time, unsustainable.”
Traducere:
Efortul implicat în menținerea acestei fațade a fost descris ca fiind epuizant și, în timp, nesustenabil.
3. Lai et al. (2017)
“Camouflaging refers to strategies used by autistic individuals to minimize the visibility of their autistic traits during social situations.”
Traducere:
Camouflaging-ul se referă la strategiile utilizate de persoanele autiste pentru a reduce vizibilitatea trăsăturilor lor autiste în situații sociale.
“These strategies may help individuals to ‘pass’ as neurotypical, but can come at the cost of increased psychological distress.”
Traducere:
Aceste strategii pot ajuta indivizii să „treacă” drept neurotipici, dar pot avea ca preț o creștere a distresului psihologic.
4. Livingston et al. (2019)
“Compensatory strategies can enable successful social behaviour despite underlying cognitive differences, but may obscure difficulties and delay diagnosis.”
Traducere:
Strategiile compensatorii pot permite comportamente sociale funcționale în ciuda diferențelor cognitive de fond, dar pot ascunde dificultățile și întârzia diagnosticul.
“Sustained compensation is cognitively demanding and may contribute to mental health difficulties.”
Traducere:
Compensarea susținută este solicitantă cognitiv și poate contribui la dificultăți de sănătate mintală.
5. Cassidy et al. (2018)
“Camouflaging was significantly associated with increased risk of suicidality in autistic adults.”
Traducere:
Camouflaging-ul a fost asociat semnificativ cu un risc crescut de suicid la adulții autiști.
“The discrepancy between internal experience and external presentation may play a role in psychological distress.”
Traducere:
Diferența dintre experiența internă și prezentarea externă poate juca un rol în distresul psihologic.
Comments
Post a Comment