AUTISM 18plus

Mă lămuresc eu însămi, pe măsură ce explorez domeniul autismului adult (călătorie naturală, imperioasă și egală cu a respira, pentru mine) – unde ne plasăm cu proiectul nostru. „AUTISM 18PLUS” nu este un loc al cercetării academice dar rămâne aproape de aceasta - preluând ideile importante și așezându-le într-un limbaj care poate fi simțit și recunoscut de către cei interesați. Conturăm încet un spațiu de conștientizare, undeva între ceea ce este trăit intens și ceea ce începe, în sfârșit, să capete nume, explicații, nuanțe, manifestare și profunzime.  Devine treptat, așa cum am numit-o deja, o BIBLIOTECĂ vie - de articole, cărți, fragmente de experiență - în care deocamdată mă întâlnesc eu, Ana (adultul care își privește retrospectiv propria viață și începe să înțeleagă anii trăiți în mască, fără repere reale) și fiica mea, Vera (tânărul autist care știe deja cine este și își construiește conștient drumul, contribuind la această mișcare de clarificare).  Între cele două persp...

1. STRATUL ȘTIINȚIFIC (cercetare academică) Aici apar cele mai importante mutații conceptuale din ultimii ani. 1.1. Autismul nu mai este văzut ca un „spectru unic” – Studiile recente identifică subtipuri biologice distincte – Ex: cercetări 2025 → cel puțin 4 tipuri de autism cu mecanisme diferite Ce se schimbă profund: – trecere de la „spectru” → la cluster-uri / profile diferite – bază pentru medicină personalizată → implicație: experiența adultului autist devine mai specifică, nu generalizabilă 1.2. Inteligența artificială + big data – modele de tip clustering detectează patternuri invizibile clinic – pot identifica autism chiar fără etichete inițiale (screening automat) Direcții: – diagnostic asistat de AI – analiză multimodală (voce, privire, ritm cardiac) → implicație: viitorul diagnosticării adultului (mai ales tardiv) va fi mult mai fin 1.3. Accentul pe ADULȚI (schimbare majoră) – cercetarea începe să recupereze un gol istoric – diagnosticul tardiv este de...

Seria „GIFTED - excepție și conștiință” O privire istorică asupra GENIULUI / https://autism18plus.blogspot.com/2026/04/o-privire-istorica-asupra-geniului.html   1.      Istoria unei diferențe trăite înainte de a fi înțeleasă 2.      Antichitate și Ev Mediu - Geniul („diferența gifted”) în relație cu divinul și cu ordinea lumii 3.      Geniul în Renaștere – Iluminism 4.      Secolul XIX - Inteligența ca obiect de studiu 5.      Linie de înțelegere 6.      Continuitatea dincolo de interpretări   De la „GIFTED” (excpție) la „NEURODIVERGENT” (structură) - Nașterea conceptului de neurodivergență / https://autism18plus.blogspot.com/2026/04/de-la-gifted-la-neurodivergent-seria.html   1.      Momentul unei schimbări de paradigmă 2.      Termenul de neurodiversitate - O nouă abordare a diferenței 3. ...

Experiența trăită, de la copilărie la integrare Dincolo de definiții: viața interioară în timp Giftedness se dezvăluie (dincolo de rezultate sau capacități) printr-un mod de a trăi care se dezvoltă în timp. Diferența devine vizibilă în etape distincte ale vieții, fiecare cu dinamica ei specifică, fiecare aducând forme particulare de adaptare și de tensiune interioară. 1. Copilăria - Asincronia dezvoltativă În copilărie, giftedness se exprimă printr-o dezvoltare inegală între diferite planuri. Gândirea poate avansa rapid, în timp ce reglarea emoțională sau abilitățile sociale rămân în alte ritmuri. Copilul înțelege concepte abstracte , formulează întrebări profunde, stabilește conexiuni neobișnuite între idei. În același timp, reacțiile emoționale pot fi intense, iar nevoia de structură și siguranță rămâne foarte prezentă. Asincronia  creează o experiență particulară: un interior complex, dificil de exprimat în limbajul vârstei. Relația cu mediul devine esențială. În conte...

Cum funcționează o minte intensă: structura internă a giftedness-ului „Nimic nu este mai real decât lucrurile pe care le imaginăm.” — Hayao Miyazaki „O minte care a fost extinsă de o idee nouă nu mai revine niciodată la dimensiunile inițiale.” — Oliver Wendell Holmes Sr. Sistemul unei minți intens organizate În această etapă, discuția se mută dinspre definiții generale către interiorul experienței. Giftedness nu mai apare doar ca performanță sau potențial, ci ca o structură complexă de funcționare , în care mai multe dimensiuni se activează simultan și se influențează reciproc. Ceea ce devine vizibil aici este o anumită formă de intensitate organizată - o amplificare a proceselor cognitive, emoționale și senzoriale, care modelează felul în care realitatea este percepută și trăită. 1. Intensitatea - Teoria lui Kazimierz Dabrowski Psihologul Kazimierz Dabrowski introduce conceptul de overexcitabilities , descriind o reactivitate crescută a sistemului nervos în mai multe planuri:...

De la excepție la structură: nașterea conceptului de neurodivergență Momentul unei schimbări de paradigmă Sfârșitul secolului XX aduce o mutație conceptuală profundă. După o lungă perioadă în care inteligența a fost gândită în termeni de performanță, măsurare și ierarhie, începe să se contureze o altă perspectivă: aceea a diversității modurilor de funcționare ale minții . Departe de a fi ceva brusc, această schimbare apare ca rezultat al acumulării în timp a observațiilor din mai multe domenii - psihologie, sociologie, studii asupra autismului - și, mai ales, din vocea directă a persoanelor care trăiesc aceste diferențe. 1. Termenul de neurodiversitate - O nouă abordare a diferenței În anii ’90, Judy Singer introduce termenul de neurodiversitate . Conceptul apare inițial în contextul autismului, dar deschide rapid un cadru mult mai larg. Ideea centrală este că variațiile neurologice -  autism , ADHD , dislexie , dar și alte forme de funcționare cognitivă - fac parte din diversit...

„Giftedness” a existat întotdeauna, dar a fost interpretat diferit în funcție de epocă. Istoria unei diferențe trăite înainte de a fi înțeleasă GENIUL este o formă de inteligență și sensibilitate care a existat mult înainte de a fi descrisă. Ceea ce astăzi este inclus, cu o anumită precizie, în zona neurodivergenței gifted a fost prezent în toate epocile, dar interpretarea sa a variat mult. În lipsa unui cadru psihologic, aceste „beautiful minds” - minți speciale și prolifice - au fost denumite și explicate prin concepte disponibile fiecărei epoci: divinitate, geniu , melancolie , ereditate. Privirea istorică asupra GENIULUI nu arată o evoluție liniară, ci o succesiune de interpretări care încearcă, de fapt, să cuprindă aceeași realitate: o intensitate cognitivă și afectivă care depășește ritmul obișnuit al colectivității. 1. Antichitate și Ev Mediu - Geniul („diferența gifted”) în relație cu divinul și cu ordinea lumii În Antichitate, experiențele ieșite din comun erau plasa...

Dezvoltarea conceptuală a autismului adult de-a lungul timpului Reprezentarea clară și cursivă a TEORIILOR care au modelat înțelegerea autismului la adultul funcțional - de la nucleele clasice la cadrele contemporane. Organizare cronologică și conceptuală, astfel încât să se poată observa cum s-a construit CUNOAȘTEREA. I. TEORIILE CLASICE (FUNDAMENTALE) Acestea au definit  primele modele cognitive ale autismului . 1. Teoria Minții (ToM)  → Theory of Mind Origine: anii ’80, Simon Baron-Cohen Idee: – dificultatea de a atribui stări mentale altora Limită: – explică parțial autismul, dar nu acoperă experiența internă sau adulții high-functioning 2. Coerența centrală slabă  → Weak Central Coherence Origine: Uta Frith Idee: – focus pe detalii în detrimentul întregului Valoare: – explică stilul cognitiv (nu doar „deficitul”) 3. Disfuncția executivă  → Executive Dysfunction Idee: – dificultăți în planificare, ...